Marius Lacatus.
Dec 12th, 2007 by Mihai Sturzu
In seara asta e meci: Arsenal Londra - Steaua Bucuresti. Nu prea am chef sa ma uit, insa mi-am adus aminte de clipele cand plangeam de fericire in fata televizorului… Aveam 10 ani, Romania se juca la CM Italia 1990. Cred ca si acum imi amintesc echipa natioala de atunci si a anilor care au urmat: Lung, Belodedici, Klein, Rednic, Hagi, Petrescu, Popescu, Raducioiu, Dumitrescu, Sabau, Raducioiu, Lupescu, Munteanu, Lacatus.
Pentru cei care s-ar putea sa fie un pic dezamagiti dupa meciul de diseara (desi sper sa nu se intample asa), iata unul dintre momentele magice:
Asta era echipa Romaniei pe care am iubit-o in copilarie. Fotbalul de azi e rezultatul eforturilor becaliene, borcene ai coposiene.
Ar mai fi ceva: opriti filmuletul pe primul cadru… se vede un banner interesant, in tribune !
Adevarul ca meciul de aseara nu a fost unul grozav.. dar asta e echipa pe care o avem . In schimb eu nu pot sa inteleg acesti comentatori care ridicau in slavi echipa adversa si ingropau Steaua. Nu sunt fan inrait de Steaua, dar cand e vorba de un astfel de meci.. esti roman , orice ce ar fi. Ei nu draga. Ca cei de la Arsenal toti sunt tineri de 18 ani, sper deosebire de “invechita” echipa Steaua. Ca viteza jucatorului de la Arsenal e de 3 ori mai mare decat a lui Nesu.. Cand aveau aia o faza.. tot o agitatie.. cand era la noi faza (rara cei drept).. nici o treaba. Lejer. Domnilor Mocanu si Mironica… fiti romani dragilor.. ca aiti traiti!! Zi si tu Mihai.. nu am dreptate?!
si inca ceva.. putin respect pentru legenda Marius Lacatus va rog! Ca nu e Mesia sa faca minuni !
aloo!! cum dau d tine? ;;)
…hmmm acum chiar mi-ai ridicat mingea la fileu. Te-ai oprit asupra unui nume pe care daca il rostesti in gura mare pe un stadion de fotbal vei auzi cel putin 10 epitete diferite, care sa-l descrie pe cel care si acum cand intra pe stadionul Steaua ridica tribunele in picioare. O sa spuneti ca nu e mare lucru deoarece sunt si altii care reusesc acest lucru, poate nu in aceeasi masura. N-am sa-l compar cu niciunul dintre fotbalistii din actuala echipa a Stelei pentru ca nu vreau sa-i fac sa se simta mici, inghesuiti, peltici sau simplu slabi.
Povestea lui Marius Lacatus pentru cei care nu stiu a inceput in fotbalul mare la Brasov, fiind unul dintre cei multi care parasesc aceasta echipa in favoarea “granzilor” Capitalei. In cazul sau, cu mici peripetii, a ajuns la Steaua, club de care si-a legat cele mai mari rezultate si succese din cariera, pana cand in mod rusinos a trebuit sa plece sa-si incheie cariera la un club de 2 bani din Bucuresti. Toate rezultatele mari ale Stelei din anii 1985-1999 sunt legate de numele lui, unul care si acum cand il pronunta chiar si ciobanul ajuns sef de stana in Ghencea, o face cu un anume respect.
Toate astea cred ca rezulta din faptul ca Marius Lacatus, este un model in ceea ce a facut si putem spune ca reprezinta o specie de jucator pe cale de disparitie, care nu se da in stamba in public cu vreo cucerire de 40 kg sau cu noua sa masina si casa de vacanta.
Din punctul meu de vedere acest om a reusit sa imbine talentul, tenacitatea si spiritul combativ in numele meseriei pe care si-a ales-o si pe care a slujit-o cum putin o fac.
In ceea ce priveste imaginile propuse cred ca sunt putini cei care isi striga apartenenta sau chiar au curajul sa spuna, din toata inima, ROMANIA TE IUBIM!